Ce vaccin trebuie administrat și când?
Este dorința fiecărui părinte ca bebelușii să se nască sănătoși și să trăiască o viață sănătoasă. Calea către o viață sănătoasă după naștere este în primul rând să ai toate vaccinările copiilor fără întrerupere.
Programul de vaccinare pentru copiii dumneavoastră
Vaccinările, care încep cu vaccinul împotriva hepatitei B imediat după naștere, protejează împotriva problemelor permanente de sănătate și a multor boli care pot costa chiar vieți. Dar când și ce vaccin ar trebui să primească copiii? Ce boli pot fi prevenite cu aceste vaccinuri?
Ce vaccinuri trebuie administrate în ce lună? Vaccinul împotriva hepatitei B:
Oferă protecție împotriva virusului hepatitei B. Virusul hepatitei B poate provoca “hepatita”, ceea ce înseamnă inflamația ficatului. Virusul poate provoca hepatită acută, precum și hepatită cronică și cancer hepatic. Vaccinul se administrează de trei ori: Imediat după naștere, la 1 și 6 luni. BCG (vaccinul tuberculoza-tuberculoza): Tuberculoza afectează cel mai frecvent plămânii. Poate provoca, de asemenea, boli cum ar fi meningita, inflamația osoasă, tractul urinar și inflamația rinichilor. Vaccinul se administrează în a doua lună. Pertussis, difterie, vaccin tetanos: Pertussis este o boală periculoasă caracterizată prin tuse severă și persistentă, în special la copiii mici. Tusea este atât de severă încât uneori copilul are mari dificultăți de respirație. Deoarece bebelușii nu sunt încă vaccinați în primele 2 luni de la naștere, se recomandă ca persoanele care sunt în contact strâns cu copilul, cum ar fi mamele, tații și îngrijitorii, să fie vaccinate înainte de naștere pentru protecție. Tetanosul este o boală potențial fatală caracterizată prin contracții severe ale mușchilor scheletici. Pentru a proteja împotriva tetanosului neonatal, fiecărei femei însărcinate care nu beneficiază de vaccinarea primară i se administrează 2 doze la o distanță de 1 lună, ultima doză fiind administrată cu cel puțin 2 săptămâni înainte de naștere. Difteria (crupa) este o boală care poate duce la obstrucția tractului respirator superior. Aceasta poate duce la insuficiență cardiacă, care poate fi fatală cu implicarea inimii și paralizie cu implicarea nervilor. Vaccinurile pentru pertussis, difterie și tetanos sunt administrate ca parte a vaccinului mixt la vârsta de 2, 4, 6, 18 luni și 4-6 ani.
Vaccinul antipolio:
Există 2 tipuri de vaccin. Vaccinul inactiv (virus mort) este administrat oral în vaccinul mixt în lunile 2, 4, 6, 18 și între vârstele de 4-6, iar vaccinul viu (virus slăbit) este administrat oral în lunile 6 și 18. Astăzi, poliomielita a fost eradicată din lume datorită campaniilor de vaccinare de succes. Vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului: Rujeola, care se caracterizează prin
febră și erupții cutanate intense pe tot corpul, poate provoca otita medie, pneumonie și encefalită acută în timpul bolii, precum și sindromul Gallian-Barre și panencefalita sclerozantă subacută după boală. Rubeola este o boală caracterizată prin febră, ganglioni limfatici măriți și erupții fine pe corp. Deși nu provoacă o infecție gravă la copil, poate duce la avort spontan și la nașterea unui copil mort dacă infectează o femeie însărcinată. Oreionul este o boală care implică glandele salivare și se caracterizează prin umflarea obrajilor și febră. Inflamația creierului și a membranelor sale, inflamația testiculară și inflamația ovarelor la femei sunt întrebări importante care pot fi văzute în timpul bolii. Vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului este administrat ca un vaccin mixt cu vârste cuprinse între 9 și 12 luni și 4-6 ani. Vaccinul pneumococic: Bacteriile pneumococice pot provoca boli cum ar fi otita medie, meningita si inflamatia osoasa, precum si pneumonia. Vaccinul se administrează la 2, 4, 6 și 12 luni. Vaccinul împotriva varicelei: Varicela este o boală caracterizată prin febră, erupții cutanate apoase și mâncărime pe corp. Poate provoca boli severe la nou-născuți și adulți. De exemplu, inflamația cerebelului și a creierului poate provoca probleme grave. Rareori, poate provoca sindromul Gullian-Barresyndrome. Vaccinul se administrează între vârsta de 12 luni și 4-6 ani. Vaccinul împotriva hepatitei A: Virusul hepatitei A provoacă hepatită acută cu simptome precum icter, greață, vărsături și slăbiciune. În cazuri rare, poate duce la insuficiență hepatică. Vaccinul se administrează la 18 și 24 luni. Vaccinul împotriva rotavirusului: Rotavirusul este cea mai frecventă cauză a diareei la copii. Este deosebit de important pentru copiii sub 1 an, deoarece provoacă o imagine severă a bolii cu vărsături, diaree, febră și pierderea poftei de mâncare, care poate dura până la 1 săptămână și 10 zile. Există două vaccinuri pentru rotavirus. Aceste vaccinuri sunt administrate la intervale de 2 luni înainte de vârsta de 6 luni. Una dintre ele este administrată în 2 doze, iar cealaltă în 3 doze. Vaccinul meningococic: Bacteriile meningococice pot provoca o boală severă numită vemeningococemie. Există 2 variante ale vaccinului care pot fi administrate în 2 doze în 9- 12 luni sau o singură doză din luna a 12-a Virusul gripal (vaccinul gripal): Febră, dureri musculare, tuse, durere în gât și, uneori, pneumonie. Se recomandă să se facă la sfârșitul lunii octombrie și noiembrie în fiecare an. Vaccinul Human Papilloma virus (HPV): HPV este un virus care poate provoca veruci genitale și cancer de col uterin la femei. 3 doze sunt administrate de la vârsta de 9 ani.
Completați programul de vaccinare
Vaccinurile nu numai că oferă protecție împotriva bolilor care afectează sănătatea
personală, ci și împotriva bolilor infecțioase care pot amenința sănătatea publică. Din acest motiv, vaccinările nu ar trebui lăsate la preferințele personale și ar trebui să se asigure că programul de vaccinare recomandat de stat este finalizat în întregime.
