Lupus Ce este boala fluturilor (Lupus)?
Lupus Ce este boala fluturilor (Lupus)? Lupusul este o boală autoimună sistematică care poate apărea atunci când sistemul imunitar al organismului atacă propriile țesuturi și organe. Lupusul poate provoca inflamație și această inflamație poate afecta multe sisteme diferite ale corpului, inclusiv articulații, piele, rinichi, celule sanguine, creier, inimă și plămâni. Lupusul nu poate fi la fel de ușor de diagnosticat pe cât pare, deoarece simptomele lupusului sunt similare cu alte boli. Cel mai tipic simptom al lupusului este o erupție facială care arată ca aripile unui fluture care se deschide pe ambii obraji. Cele mai multe, dar nu toate, cazuri de lupus au o erupție similară cu aripi de fluture. Lupusul este atunci când sistemul imunitar al organismului atacă colagenul, o componentă importantă a corpului. Unii oameni se nasc cu o predispoziție de a dezvolta lupus lupus, care poate fi declanșat de infecții, anumite medicamente sau lumina soarelui. Deși nu există un tratament specific pentru lupus, tratamentele pot ajuta la controlul simptomelor. Cauze
Ce cauzează boala Lupus (boala fluturilor)?
Lupusul, o boală autoimună, apare atunci când sistemul imunitar atacă țesuturile sănătoase din organism. Lupusul este considerat a fi cauzat de o combinație a caracteristicilor moștenite ale unui individ și a factorilor de mediu. S-a observat că persoanele cu o predispoziție ereditară pentru lupus pot dezvolta boala dacă sunt expuse la un agent în mediul care poate declanșa lupus. Cu toate acestea, în multe cazuri, cauza exactă a apariției bolii lupus nu este cunoscută.
• Lupusul poate avea mai mulți declanșatori posibili, cum ar fi lumina soarelui, infecția și medicamentele.
• Diferite infecții care pot apărea în organism pot provoca, de asemenea, debutul sau reapariția lupusului la unele persoane.
• În plus, lupusul poate fi declanșat de anumite medicamente pentru tensiunea arterială, medicamente anticonvulsive și antibiotice. Persoanele cu boala lupusului indusă de medicamente se îmbunătățesc de obicei în cele mai multe cazuri atunci când încetează să mai ia medicamentul. Rareori, simptomele pot persista chiar și după oprirea medicației.
• Mai mulți factori, cum ar fi sexul, vârsta și rasa, pot crește riscul de lupus. Lupusul este mai frecvent la femei și este cel mai frecvent diagnosticat între vârstele de 15 și 45 de ani, deși afectează persoanele de toate vârstele.
Care sunt complicatiile lupusului?
Inflamația cauzată de boala lupus poate afecta în mod obișnuit multe părți ale corpului unui
individ, cum ar fi plămânii, creierul, rinichii, sistemul circulator, inima și sistemul nervos. Boala lupus crește riscul de pleurită, o boală inflamatorie a pleurii care căptușește plămânii, ceea ce poate face respirația dureroasă. În cazurile în care creierul unui individ este afectat de lupus, individul poate avea dureri de cap, amețeli, schimbări de comportament, probleme de vedere și chiar paralizie sau convulsii. Unele persoane cu lupus au probleme de memorie si pot avea dificultati in a-si exprima gandurile. Lupusul poate provoca leziuni renale grave. Insuficiența renală este una dintre condițiile periculoase pe care persoanele cu boala lupus le pot experimenta. Lupusul poate provoca o varietate de probleme ale sistemului circulator, inclusiv anemie, o scădere a numărului de globule roșii sănătoase și un risc crescut de sângerare sau cheaguri de sânge. De asemenea, poate provoca inflamarea vaselor de sânge. Lupusul poate provoca inflamarea mușchilor inimii, a arterelor coronare, a vaselor care alimentează inima sau a mucoasei inimii, ceea ce poate crește foarte mult riscul de boli cardiovasculare și atac de cord. În plus, lupusul crește riscul de infecție, complicații ale sarcinii, cancer și pierderea osoasă cu scăderea densității osoase. Persoanele cu lupus sunt mai vulnerabile la infecție, deoarece atât boala, cât și tratamentele împotriva acesteia pot slăbi sistemul imunitar. Femeile cu lupus au un risc mai mare de avort spontan. Lupusul crește riscul de hipertensiune arterială în timpul sarcinii și al travaliului timpuriu. Pentru a reduce riscul acestor complicații, medicii recomandă de obicei amânarea sarcinii până când boala este sub control timp de cel puțin șase luni. Cercetările medicale indică faptul că boala lupus crește riscul de cancer într-o măsură foarte mică. În plus, aportul redus de sânge la oase din cauza lupusului poate duce la multe fracturi mici în os și, în cele din urmă, la colapsul osos.
Cum să preveniți lupusul?
Prevenirea lupusului nu este posibilă atunci când boala este moștenită. Cu toate acestea, evitarea elementelor care pot declanșa boala poate preveni reapariția acesteia.
Simptome Care sunt simptomele și tipurile de lupus (boala fluturilor)? Boala lupus
poate varia de la o persoană la alta. Semnele si simptomele bolii lupus pot aparea brusc sau se pot dezvolta lent, pot fi usoare sau severe si pot fi temporare sau permanente. Multe cazuri de boala lupus au episoade numite flare-up-uri, în care semnele și simptomele devin mai severe pentru un timp și apoi se îmbunătățesc
pentru o vreme sau chiar să dispară complet. Semnele și simptomele cu care se confruntă persoanele cu lupus variază în funcție de sistemele corpului afectate de boală. În consecință, cele mai frecvente semne și simptome ale lupusului includ;
• Febră • Oboseală • Urticarie • Căderea părului • Oboseală • Durere, rigiditate și umflături în articulații, • Scurtarea respirației • Dureri în piept • Uscăciune în ochi • O erupție în formă de fluture pe față care acoperă obrajii și nasul sau erupții cutanate
în altă parte a corpului • Leziuni cutanate cauzate sau agravate de expunerea la soare • Degetele de la mâini și de la picioare care devin albe sau albastre, dureri de cap,
confuzie și pierderi de memorie atunci când individul este expus la frig sau trece prin perioade de stres.
Persoanele care dezvoltă o erupție cutanată inexplicabilă, febră persistentă, durere persistentă sau oboseală ar trebui să solicite asistență medicală cât mai curând posibil. Care sunt factorii de risc pentru boala fluturilor (Lupus)?
Factorii care cresc riscul de lupus includ sexul și vârsta. • Sexul: Lupusul este mai frecvent la femei decât la bărbați. • Varsta: Desi lupusul afecteaza persoanele de toate varstele, cele mai multe cazuri
apar intre varstele de 15 si 45 de ani. Care sunt complicațiile bolii fluturilor (Lupus)?
Inflamația cauzată de lupus poate afecta multe zone ale corpului. Rinichii: Lupusul poate provoca boli grave de rinichi. Boala renală este una dintre principalele cauze de deces. Creierul și sistemul nervos central: Dacă creierul este afectat de lupus, este posibil să aveți dureri de cap, amețeli, modificări de comportament, probleme de vedere, convulsii, paralizie. Persoanele cu lupus au probleme de memorie si pot avea probleme in a-si exprima gandurile. Sânge și vase de sânge: Lupusul poate provoca diferite tulburări de sânge, inclusiv anemie și un risc crescut de sângerare sau cheaguri de sânge. De asemenea, poate provoca inflamarea vaselor de sânge (vasculită). Plămânii: Lupusul poate face ciclul de respirație dureros și crește șansa de a dezvolta inflamație a mucoasei cavității toracice. Sângerare și pneumonie în plămâni sunt de asemenea posibile. Inima: Lupusul poate provoca inflamarea mușchiului inimii, a arterelor sau a mucoasei inimii. Riscul de boli cardiovasculare și atac de cord este, de asemenea, mult crescut. Infecția: Persoanele cu lupus sunt mai vulnerabile la infecție. Acest lucru se datorează faptului că atât procesele bolii, cât și tratamentele pot slăbi
sistemul imunitar. Sarcina: Femeile gravide cu lupus sunt mai susceptibile de a pierde sarcina. Lupusul crește riscul de hipertensiune arterială în timpul sarcinii și al travaliului timpuriu.
Metode de diagnosticare Cum este diagnosticat Lupus?
Lupusul este dificil de diagnosticat, deoarece semnele și simptomele variază semnificativ în fiecare caz, iar semnele și simptomele bolii se pot schimba în timp. În plus, semnele și simptomele bolii lupus se pot suprapune cu multe alte boli. Pentru a diagnostica boala Lupus, medicul efectuează mai întâi un examen fizic și își propune să învețe despre istoricul sănătății pacientului prin diferite întrebări. Persoana trebuie să discute orice simptome pe care le observă cu medicul în timpul acestei examinări și să împărtășească informații despre orice alte afecțiuni sau boli pe care le-ar putea avea. Nu există niciun test care să poată diagnostica lupusul pe cont propriu. În mod obișnuit, o combinație de teste de sânge și urină, semne și simptome și constatări ale examinării fizice pot permite un diagnostic de boală lupus. Testele de sânge și urină care pot fi efectuate în laborator pentru a diagnostica boala lupus includ un număr complet de sânge, rata de sedimentare a eritrocitelor, evaluarea funcției renale și hepatice, analiza urinei și testarea anticorpului antinuclear (ANA). Un test complet al numărului de sânge măsoară cantitatea de hemoglobină, o proteină din celulele roșii din sânge, celulele albe din sânge și trombocite, precum și celulele roșii din sânge. Diferite teste de sânge pot fi, de asemenea, utilizate în procesul de evaluare a rinichilor și ficatului pentru a măsura cât de bine funcționează rinichii și ficatul unui individ. Un test de sange numit rata de sedimentare a eritrocitelor masoara rata la care celulele rosii din sange se aseaza in partea de jos a unui tub timp de o ora. O rată de sedimentare mai rapidă decât cea normală poate indica prezența unei boli sistemice, cum ar fi lupusul. Cu toate acestea, rata de sedimentare nu este specifică pentru nicio boală și poate fi crescută în multe alte condiții decât lupusul, cum ar fi infecția sau o altă afecțiune inflamatorie. Examinarea unei probe de urină în procesul de analiză a urinei poate detecta prezența unor niveluri crescute de proteine sau celule roșii din sânge în urina persoanelor ale căror rinichi sunt afectați de lupus. Anticorpul antinuclear sau testul ANA determină prezența acestor anticorpi produși de sistemul imunitar. Un rezultat pozitiv indică faptul că sistemul imunitar a fost stimulat din anumite motive. Deși multe cazuri de lupus au un test ANA pozitiv, multe persoane cu un ANA pozitiv nu au lupus. Cu toate acestea, Un test ANA pozitiv poate determina medicul să testeze pentru anticorpi mai specifici. Dacă medicul suspectează că lupusul afectează plămânii sau inima, poate recomanda diferite teste imagistice. O radiografie toracică sau o scanare CT pentru suspiciunea de lupus poate
lua o imagine a pieptului individului și poate dezvălui prezența umbrelor anormale care indică acumularea de lichid sau inflamația în plămâni. O ecocardiogramă utilizează unde sonore pentru a produce imagini în timp real ale inimii unui individ în timp ce bate. Acest test poate verifica dacă există probleme cu valvele și alte părți ale inimii. Lupusul poate deteriora rinichii unei persoane în multe moduri diferite, iar tipul de deteriorare poate varia în funcție de tratamentul necesar. În unele cazuri, este necesar să testați o mică mostră de țesut renal – o biopsie – pentru a determina care ar putea fi cel mai bun tratament. Proba care urmează să fie testată poate fi prelevată cu un ac sau printr-o incizie mică. În unele cazuri, poate fi efectuată și o biopsie a pielii pentru a confirma diagnosticul de lupus care afectează pielea.
Teste utilizate în diagnosticul de lupus Teste de laborator
• Numărul complet de sânge: Numărul scăzut de celule albe din sânge sau de trombocite poate apărea, de asemenea, în lupus.
• Rata de sedimentare a eritrocitelor: O rată mai rapidă decât cea normală poate indica o boală sistematică, cum ar fi lupusul.
• Evaluarea rinichilor și a ficatului: Testele de sânge pot evalua cât de bine funcționează rinichii și ficatul.
• Analiza urinei: Dacă lupusul a afectat rinichii, urina poate prezenta niveluri crescute de proteine și celule roșii din sânge.
• Testul anticorp antinuclear (ANA): Deși majoritatea persoanelor cu lupus sunt pozitive la testul ANA, majoritatea persoanelor care sunt pozitive la testul ANA nu au lupus. Dacă testul ANA este pozitiv, poate fi comandat un test mai specific pentru anticorpi.
Vizualizarea testelor
• O radiografie toracică: O imagine a pieptului poate dezvălui umbre anormale care sugerează lichid sau inflamație în plămâni.
• O ecocardiogramă utilizează unde sonore pentru a produce imagini în timp real ale inimii.
• Lupusul poate deteriora rinichii în multe moduri diferite, iar metodele de tratament pot varia în funcție de tipul de daune care apar. Uneori este necesar să se testeze o bucată mică de țesut renal pentru a găsi cel mai potrivit tratament. O biopsie a pielii este uneori făcută pentru a confirma un diagnostic de lupus
afectează pielea.
Metode de tratament Cum este tratată boala fluturilor (Lupus)?
Nu există un tratament definitiv cunoscut pentru lupus. Scopul principal este de a preveni progresia bolii, de a elimina complicațiile vitale și de a atenua simptomele. Pentru că nu este posibil să se inverseze o boală care a progresat într-un anumit stadiu. Planul de tratament este adaptat la severitatea lupusului. Pentru inflamație în diferite părți ale corpului, medicația antiinflamatorie este esențială. Aspirina și diluanții de sânge sunt, de asemenea, prescrise pentru cazurile cu tendință la cheaguri de sânge. Boala fluturilor (Lupus) Stil de viață
Măsurile simple pe care le puteți lua vă pot ajuta să preveniți apariția lupusului: • Mergeți la medic pentru controale regulate: În loc să vă contactați medicul numai
atunci când simptomele se înrăutățesc, este mai bine să faceți controale regulate. • Atenție la soare: Razele UV pot declanșa strălucirea, deci este important să purtați
îmbrăcăminte de protecție, cum ar fi pălării, îmbrăcăminte cu mâneci lungi și protecție solară.
• Exercitiile fizice in mod regulat: Exercitiile fizice pot ajuta oasele sa devina mai puternice, sa reduca riscul de atac de cord si sa imbunatateasca starea generala de bine.
• Nu fumati: Fumatul creste riscul bolilor cardiovasculare si poate agrava efectele lupusului asupra inimii si vaselor de sange.
• O dietă sănătoasă pune accentul pe fructe, legume și cereale integrale. În prezența anumitor condiții de co-morbiditate, poate fi adecvat să se limiteze programul alimentar.
• Aflați dacă sunt necesare suplimente de vitamina D și calciu: Persoanele cu lupus pot avea nevoie de suplimente suplimentare de vitamina D.
Medicină alternativă
Persoanele cu lupus cauta uneori medicina alternativa sau complementara. Nu există un tratament alternativ care va schimba cursul lupusului, dar unele metode pot juca un rol în reducerea simptomelor. Desigur, este foarte important să vă consultați medicul înainte de a începe aceste tratamente. Ar fi mai bine să aflați dacă va exista o intervenție negativă împotriva tratamentului utilizat și să continuați pe drum. Terapii complementare pentru lupus;
• DHEA: Suplimentele terapeutice care conțin acest hormon pot ajuta la reducerea
oboselii și a durerii musculare. • Uleiul de pește: Suplimentele de ulei de pește conțin acizi grași omega-3 care pot fi
benefici pentru persoanele cu lupus. • Acupunctura: Tratamentul cu acupunctura poate ajuta la ameliorarea durerii
musculare asociate cu lupusul.
