Sindromul burnout Ce este sindromul Burnout?

Sindromul burnout Ce este sindromul Burnout? Sindromul burnout este o stare de epuizare mentală și fizică care diminuează plăcerea și sentimentul de realizare pe care un individ îl derivă în mod normal din carieră, prietenii sau interacțiuni familiale și duce la convingerea că identitatea individuală a fost pierdută. Este, de asemenea, o formă de stres în viața profesională. Expunerea constantă la situații stresante, cum ar fi orele lungi de lucru în viața profesională sau domestică, îngrijirea unui membru al familiei bolnav sau asistarea la știri tulburătoare despre politică sau siguranța publică, poate duce la sindromul de burnout. Recunoașterea prezenței unui sindrom de burnout nu este întotdeauna ușoară pentru individ sau pentru cei din jurul lor. Sindromul burnout nu este un diagnostic recunoscut medical. Conceptul de sindrom burnout, introdus de psihologul Herbert Freudenberger în anii ’70, descrie o stare de stres sever care duce la epuizare fizică, mentală și emoțională severă. Sindromul burnout este o stare mentala mult mai severa decat oboseala obisnuita si face dificil pentru indivizi sa faca fata stresului si sa isi indeplineasca responsabilitatile zilnice. Persoanele care suferă de sindromul burnout simt adesea că nu mai au nimic de oferit sau de oferit mediului lor și pot chiar să se teamă să se dea jos din pat dimineața. Ei pot chiar adopta o perspectivă pesimistă asupra vieții și se simt fără speranță tot timpul. Sindromul burnout nu este o afecțiune care dispare de la sine. Dacă este permis să progreseze netratat pe o perioadă lungă de timp, poate duce la boli fizice sau psihologice grave, cum ar fi depresia, bolile de inimă și diabetul.

Sindromul burnout este mai mult legat de munca si stresul la locul de munca; o persoana se poate simti jos la locul de munca, dar optimista in viata in afara muncii. În depresie, emoțiile negative sunt răspândite pe tot parcursul vieții. Cu toate acestea, cele două se pot declanșa reciproc. În timp ce o persoană care este deprimată este probabil să experimenteze burnout, burnout poate duce, de asemenea, la depresie dacă continuă să crească și este combinată cu alte evenimente negative. Oricine este expus în mod constant la niveluri ridicate de stres poate dezvolta sindromul de burnout. Profesioniștii care sunt în măsură să intervină profesional pentru alții, cum ar fi primii respondenți de urgență, medicii și asistentele medicale, sunt deosebit de vulnerabili la sindromul de burnout. În plus față de sindromul de burnout legat de carieră, o astfel de oboseală extremă poate fi observată și la persoanele care îngrijesc copiii, bolnavii sau persoanele în vârstă.

Cercetările științifice recente au descoperit că mamele și tații pot fi afectați de sindromul burnout, la fel ca medicii sau directorii de afaceri. Trăsăturile de personalitate, cum ar fi nevoia de control constant, perfecționism și “tip A”, pot crește, de asemenea, riscul de a dezvolta sindromul burnout.

Simptome Care sunt simptomele sindromului burnout?

Printre semnele și simptomele care pot fi observate la o persoană afectată de sindromul burnout, epuizarea este listată prima. Epuizarea poate fi definită ca senzație de epuizare fizică și emoțională. Simptomele fizice ale acestui simptom pot include dureri de cap, dureri abdominale, modificări neregulate ale apetitului sau somnului. Persoanele cu sindrom burnout tind să se simtă copleșite. Ca rezultat, ei pot tinde să se izoleze, să nu mai socializeze și să se bazeze pe prieteni, membri ai familiei sau colegi. Persoanele care se confruntă cu epuizare și frustrate de cerințele nesfârșite ale muncii lor pot avea fantezii despre evadare, cum ar fi fuga sau plecarea în vacanță singură. În cazuri extreme, individul poate apela la droguri, alcool sau consumul excesiv de alimente ca o modalitate de a amorți durerea emoțională. Sindromul burnout poate determina indivizii să-și piardă calmul mai ușor cu prietenii sociali, colegii și membrii familiei și să devină ușor iritabili. Confruntarea cu factorii de stres normali, cum ar fi pregătirea pentru o întâlnire de afaceri, ducerea copiilor la școală și participarea la treburile casnice, poate părea un obstacol insurmontabil pentru individ, mai ales atunci când lucrurile nu merg așa cum a fost planificat. Ca și alte forme de stres pe termen lung, sindromul burnout poate slăbi sistemul imunitar al unei persoane și le poate face mai sensibile la răceli, gripă sau insomnie. Burnout poate facilita, de asemenea, dezvoltarea unor probleme de sănătate mintală relativ comune, cum ar fi depresia și anxietatea.

Care sunt etapele sindromului burnout? 

Spre deosebire de bolile fizice, cum ar fi raceala sau gripa, sindromul burnout nu are efect dintr-o data. Psihologii Herbert Freudenberger și Gail North, care au introdus conceptul de sindrom burnout, au declarat că există diferite stadii ale sindromului burnout. Ambiția excesivă este văzută ca prima etapă a sindromului burnout. În special, prea multă ambiție, care este comună la persoanele care încep un nou loc de muncă sau care își asumă o nouă sarcină, poate duce la sindromul burnout într-un timp scurt. Din moment ce această ambiție împinge individul să muncească mai mult, individul se forțează să muncească mai mult în a doua etapă.

Forțându-se să muncească mai mult decât este normal și necesar, individul își neglijează propriile nevoi în a treia etapă, adică sacrifică pașii de auto-îngrijire, cum ar fi somnul regulat, exercițiile fizice și o nutriție bună. În a patra etapă, în loc să realizeze că situația este cauzată de propriul comportament și de faptul că el / ea muncește întotdeauna prea mult, individul poate crede că problema este cauzată de șeful său, de cerințele muncii sau de persoana care este îngrijită, sau de colegii săi. În a cincea etapă, individul încetează să aloce timp pentru nevoi care nu sunt legate de munca sau responsabilitățile sale. El/ea începe să se îndepărteze de familia și prietenii săi. Pentru individ, a merge la invitații sociale, întâlniri cu prietenii, a merge la cinema, teatru, a ieși la cină cu o persoană iubită pare o situație împovărătoare în loc să fie distractiv. În acest stadiu, individul începe să se retragă din familia și prietenii săi, evitând invitațiile sociale și retragându-se în sine. În a șasea etapă, nerăbdarea individului față de cei din jurul său crește. În loc să-și asume responsabilitatea pentru comportamentul său, individul dă vina pe alții; el îi vede ca incompetenți, leneși și agresori. El își neagă responsabilitatea în această situație. În acest stadiu, pot fi observate schimbări comportamentale, iar persoanele aflate pe drumul către sindromul burnout pot deveni mai agresive și îi pot ataca pe cei dragi fără niciun motiv. În etapa următoare, individul poate deveni depersonalizat și poate exprima faptul că se simte deconectat de la viața sa și de capacitatea sa de a o controla. În etapa următoare, individul are sentimente de gol sau anxietate. S-a observat că indivizii se pot angaja în căutarea de senzații tari, cum ar fi consumul de substanțe, jocurile de noroc sau supraalimentarea pentru a face față sentimentelor de gol sau anxietate. În următoarea etapă a sindromului burnout, individul devine deprimat, viața își pierde sensul pentru individ și începe să se simtă fără speranță. În stadiul final al sindromului de burnout, se instalează o defalcare mentală sau fizică completă. Acest lucru poate afecta capacitatea unui individ de a face față în general, iar sănătatea mintală și ajutorul medical pot fi necesare în acest stadiu.

Metode de tratament Cum de a preveni și trata sindromul de burnout?

Poate fi aproape imposibil să eviți stresul în viața normală, dar este posibil să previi sindromul de burnout. O serie de pași pot împiedica stresul să se transforme în sindrom de burnout. Exercitiile fizice nu sunt doar benefice pentru sanatatea fizica a unui individ, ci si o metodade relaxare emotionala si spirituala. Persoanele cu constrângere de timp nu trebuie să petreacă ore în sala de gimnastică pentru a profita de exerciții fizice. Plimbarile scurte sau cateva miscari repetitive intre munca in timpul zilei sunt metode care pot face mai usor pentru individ sa faca exercitiile fizice un obicei zilnic. În plus, disciplinele care lucrează atât asupra corpului, cât și asupra minții, cum ar fi yoga, aikido, tai chi sunt, de asemenea, metode de succes pentru a preveni sau trata sindromul de burnout. O dietă echilibrată este un pas important pentru toate condițiile de sănătate, în special stresul. În special, o masă sănătoasă plină de acizi grași, cum ar fi omega-3, poate acționa ca un antidepresiv natural. Includerea alimentelor bogate în omega-3, cum ar fi nucile și peștele în dietă, poate ajuta la stimularea stării de spirit. Corpul uman are nevoie de timp pentru a se odihni și a se organiza. Prin urmare, ar trebui urmate modele de somn sănătoase. Evitarea cofeinei înainte de somn, crearea unui ritual de somn relaxant care se repetă înainte de somn sau după orele de culcare regulate poate ajuta o persoană să obțină un model de somn sănătos. În perioadele de stres, este important ca indivizii să caute ajutor din mediul lor. Sprijinul din partea mediului este una dintre cele mai eficiente arme împotriva stresului și a epuizării.