Sindromul Gilbert Ce este sindromul Gilbert? Sindromul Gilbert
Se dezvoltă atunci când cantitatea de bilirubină din sânge este mai mare decât în mod normal. În cazurile în care ficatul nu poate procesa bilirubina, pot apărea tulburări ereditare. Bilirubina, care ajută la descompunerea celulelor sanguine, este de culoare galbenă. Bilirubina, care este produsă de ficat pentru absorbția grăsimilor, se găsește în bilă. Valoarea medie a bilirubinei ar trebui să fie de 1, 2 și mai mică. O valoare a bilirubinei de 2 sau mai mare se numește hiperbilirubinemie. Acest lucru face ca corpul pacientului să devină galben sau Orange, iar albul ochilor să devină galben, adică icter. Prevalența sindromului Gilbert la populație este între 5% și 8%. Apare între 25 și 35 de ani și afectează de obicei bărbații mai des.
Sindromul Gilbert este contagios?
Chiar dacă sindromul Gilbert este prezent de la naștere cu transmitere genetică, individul nu poate realiza că are această boală până la adolescență. În timpul pubertății, simptomele sindromului Gilbert pot apărea treptat odată cu creșterea bilirubinei. Sindromul Gilbert nu este o boală contagioasă, deoarece este transmis prin transmitere genetică de la părinți.
Care sunt factorii de risc pentru sindromul Gilbert?
Nivelurile crescute de bilirubină la persoanele cu sindrom Gilbert pot declanșa boala. Din acest motiv, persoana trebuie să acorde atenție factorilor de risc care declanșează sindromul Gilbert și să ia măsuri de precauție. Printre factorii de risc care declanșează sindromul Gilbert se numără:
• Expunerea la stres intens • Traumatisme • Boli legate de infecții • Diaree • Deshidratarea prelungită a corpului • Greață • Vărsături • Perioada menstruală • Activitate fizică intensă • Foamea prelungită se găsește.
Persoanele cu sindrom Gilbert sunt sfătuite să evite produsele alcoolice, deoarece acestea provoacă o creștere a bilirubinei în sânge. Consumul de alcool poate schimba cursul bolii, poate agrava simptomele și poate determina pacientul să aibă atacuri de icter.
Cauze Ce cauzează sindromul Gilbert? Sindromul Gilbert
este cauzat de o mutație a genei UGT1A1, care este transmisă copilului prin transmiterea genetică de la părinți. Gena UGT1A1 provoacă hiperbilirubinemie sau niveluri ridicate de bilirubină, ceea ce duce la sindromul Gilbert. O mamă și un tată care suferă de sindromul Gilbert pot transmite acest sindrom copilului lor. Incidența sindromului Gilbert este mai mare la bărbați decât la femei.
Simptome Care sunt simptomele sindromului Gilbert? Sindromul Gilbert
nu poate provoca întotdeauna simptome. Aproximativ 30% dintre pacienții cu sindrom Gilbert nu prezintă simptome sau semne. Majoritatea oamenilor pot trăi fără să știe că au sindromul Gilbert. Oamenii află că au boala în timpul testelor de sânge de rutină efectuate de un medic. În timp ce sindromul Gilbert nu provoacă simptome la unii oameni, la unii oameni, ca urmare a acumulării de bilirubină în sânge; – urină galben închis
• Oboseală • Febră mare • Tremor • Pierderea apetitului • Dureri abdominale • Crampe stomacale • Stres • Diaree sau constipație • Greață sau vărsături • Te simți în mod constant slab și bolnav • Probleme de concentrare • Se observă ca albul ochilor care se îngălbenesc.
Cel mai frecvent simptom pentru persoanele cu simptom Gilbert este, de obicei, îngălbenirea albilor ochilor. Alte simptome sunt de obicei mai puțin frecvente.
Metode de diagnosticare Cum este diagnosticat sindromul Gilbert?
Există 2 metode utilizate în mod obișnuit pentru a diagnostica sindromul Gilbert. Una dintre aceste metode este de a observa creșterea nivelului de bilirubină după ce pacientului i se administrează o dietă cu conținut scăzut de calorii, iar cealaltă este de a măsura
nivelurile de bilirubină, testul complet al numărului de sânge, testele genetice și testul funcției hepatice. Pentru ca pacientul să fie diagnosticat cu sindromul Gilbert, trebuie excluse alte boli care pot provoca niveluri ridicate de bilirubină. Din acest motiv, medicul poate utiliza, de asemenea, metode imagistice, cum ar fi biopsia hepatică, ultrasunete sau RMN. Aceste boli includ: Inflamația ficatului și a conductelor biliare
• Blocarea conductelor biliare • Galben-mincinos • Anemie • Sindromul Criggler-najar • Sindromul Dubin-Johnson • Eliminarea bolilor care pot provoca niveluri ridicate de bilirubină în organism, cum ar fi
pseudo-icterul, este importantă pentru tratamentul sindromului gilbert.
Metode de tratament Cum se tratează sindromul Gilbert?
În cele mai multe cazuri, sindromul Gilbert nu este tratat deoarece nu există o condiție patologică subiacentă. Cu toate acestea, în unele cazuri, pot fi experimentate oboseală, dureri abdominale severe sau greață, caz în care pot fi administrate medicamente sau metode recomandate de medic. Deși sindromul Gilbert este o boală care nu necesită tratament; în cazuri cum ar fi frisoane bruște, probleme gastro-intestinale, febră mare, urină întunecată și fecale, se recomandă ca persoana să consulte medicul cât mai curând posibil. În plus, persoanele cu sindrom Gilbert pot încetini sau preveni evoluția bolii prin efectuarea unor schimbări mici și simple în stilul lor de viață, pentru a nu declanșa boala. Aceste modificări sunt; Acordați atenție modelelor de somn
Se recomandă ca persoanele cu sindrom Gilbert să acorde atenție somnului de noapte și să aibă cel puțin 7 până la 8 ore de somn. Somnul regulat este, de asemenea, foarte important în ceea ce privește stresul și oboseala. Atenție la activitățile fizice
Persoanele cu această boală ar trebui să evite exercițiile prelungite, sporturile sau activitățile intense. În loc de antrenamente lungi, pacientul poate prefera programe moderate de 10 până la 30 de minute. Stres
Din nou, stresul este unul dintre declanșatorii sindromului Gilbert. Prin urmare, persoanele cu sindrom Gilbert sunt sfătuite să evite stresul. Pentru a face față stresului, sunt
recomandate tehnici de relaxare sau activități care ajută pacientul să se simtă bine și să se relaxeze. Utilizarea medicamentelor
Medicatia este, de asemenea, un factor foarte important in sindromul Gilbert. Medicamentele pentru colesterol, medicamentele pentru chimioterapie utilizate în tratamentul cancerului, medicamentele utilizate în tratamentul bolilor hepatice, medicamentele utilizate în tratamentul HIV (SIDA) sau medicamentele pe care le luați în mod regulat pot provoca, de asemenea, persoanei să aibă atacuri de icter. Dacă există medicamente pe care persoana le ia în mod regulat sau este pe cale să înceapă să le ia, ar trebui să consulte un medic înainte de a lua aceste medicamente. Deoarece ingredientele active din unele medicamente pot afecta boala, acestea nu trebuie utilizate fără consultarea unui medic.
Cum ar trebui să mănânce persoanele cu boala Gilbert?
O dietă echilibrată nu este benefică numai pentru sindromul Gilbert, ci și pentru sănătatea generală. Persoanele cu sindrom Gilbert sunt sfătuite să mănânce în mod regulat și să includă fructe și legume proaspete în dieta lor. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să nu sară peste mese și să evite dietele care sunt scăzute în calorii. Consumul de lichide
Persoanelor cu sindrom Gilbert li se recomandă să consume cel puțin 2,5 până la 3 litri de lichid în timpul zilei. În același timp, consumul de multe lichide în timpul zilei ajută la prevenirea deshidratării la oameni. Consumul de alcool
Persoanele cu sindrom Gilbert sunt sfătuite să nu utilizeze produse alcoolice, deoarece acestea provoacă o creștere a bilirubinei în sânge. În general, toate persoanele cu boli hepatice ar trebui să evite produsele alcoolice.
